Despre visuri şi împlinirea lor...


„Corabia copiilor” a ieşit în larg...
Evenimentul lansării a avut loc. Cu fast, fără fast eu am văzut un vis împlinit. Poate nici nu-i văd atât de clar importanţa, pentru că sunt prea implicată şi mult prea aproape de miezul lucrurilor. A fost o experienţă din care am învăţat multe. Am învăţat să lupt mai mult. Deşi am ajuns până aici, încă nu sunt la capătul drumului. Sunt convinsă că la un moment dat „Corabia copiilor” va merge şi fără mine, pentru că eu va trebui să lupt pentru altceva. Dumnezeu îmi va încredinţa altă sarcină. Şi eu voi fi mai pregătită! Poate o dată „Corabia copiilor” îşi va schimba cursul, cu un alt cârmaci şi cu o altă hartă...
Eu însă vreau să colaborez cu Dumnezeu, să-I aud vocea când mă strigă şi să-I spun de fiecare dată Da! Mai mult ca niciodată l-am văzut pe Dumnezeu înconjurându-mă şi pe dinainte şi pe dinapoi! L-am văzut deschizând uşi despre care n-am crezut că se vor deschide vreodată pentru mine... L-am văzut lucrând prin oameni de la care nu aşteptam nimic.
„Este oare ceva prea greu pentru Domnul?” (Gen.18:14)

Un comentariu:

Ofelia Cosma spunea...

Slavit fie Domnul draga mea Ioana.

Si la ceea ce El te-a chemat...Domnul sa iti calauzeasca pasii... si sa continue sa deschida usi!:)