Invenţia lui Hugo Cabret, de Brian Selznick

Anul 1931. Hugo Cabret este un băiat orfan, care locuieşte în spatele zidurilor unei staţii de tren din Paris şi lucrează ca ucenic la unchiul său care se ocupă de ceasul gării. Atunci când unchiul său lipseşte, Hugo nu are de ales decât  să aibă grijă ca ceasul să-şi păstreze ritmul, pretinzând că unchiul său este  acolo. În acest fel Hugo are cel puţin un loc în care să trăiască.
Viaţa lui Hugo este grea, şi cea mai mare parte a zilei o petrece lângă lucrurile de valoare ale tatălui său: un robot rupt, numit automat, salvat de tatăl său dintr-un muzeu vechi şi un mic jurnal care conţine informaţii despre cum poate fi reparat robotul. Hugo consideră că odată reparat, robotul îi va dezvălui un mesaj de la tatăl său. Toate visele lui Hugo se bazează pe această speranţă. De aceea, pentru a-l repara el fură bucăţi mici de metale şi arcuri de la micul magazin de jucării din gară. Până la urmă el sfârşeşte să fie prins în flagrant de proprietarul magazinului. De aici se va forma o relaţie specială care-i va schimba viaţa pentru totdeauna, după ce va afla cine este cu adevărat acest om.      
„Invenţia lui Hugo Cabret” este o altfel de carte, deoarece printre cele 533 de pagini, 284 conţin imagini (ilustraţii originale, precum şi fotografii reale din anii 1930). Dar nu pot spune că este o carte ilustrată şi nici un roman grafic. Imaginile spun o parte din poveste, deşi una tăcută. În acest sens imaginile nu sunt complementare, ci sunt esenţiale. Fără ele povestea nu există.
Dar mai mult decât povestea unui băiat, este o poveste despre cinema, inspirat din viaţa şi opera lui Georges Melies, despre începuturile cinematografiei şi modul magic în care s-a întâmplat aceasta. Ilustraţiile sunt ca un film  mut şi mi-a plăcut în mod deosebit acest aspect al cărţii.
Caracterele sunt simpatice, dar nu foarte bine dezvoltate. Deşi mi-a plăcut povestea, mi-au plăcut şi personajele fără a mă îndrăgosti însă de ele. Nu cred că scopul unei cărţi pentru copii este să ne facă să iubim personajele, ci mai degrabă să ne capteze atenţia (adult sau copil), în aşa fel încât cititorul să fie conectat cu personajele şi cu soarta lor.      
 (ilustraţii din biblioteca personală)

3 comentarii:

Ofelia Cosma spunea...

super prezentare... faina cartea... de cum ne-ai scris tu aici...:)

IOANA BLAGA spunea...

mersi! ... în curând se lansează un film după carte, în regia lui Martin Scorsese, "Hugo".

Ofelia Cosma spunea...

woooa ... tare regizor...:)
supeeer....keep me in touch!;)